Capitolul 8
Utilizarea sugestiilor
In hipnoza clinica sugestia are un rol esential. Mintea inconstienta preia sugestia data, uneori fara sa o prelucreze, fara sa o judece. Alteori mintea inconstienta preia sugestia prin analogie. Se utilizeaza o metafora si mintea la un nivel automat o interpreteaza si o aplica la problema subiectului.
De exemplu, subiectul A. are probleme cu partenerul de viata. El este aproape de asi lua viata. Dupa mai multe sedinte de hipnoza, in care isi corecteaza imaginea lui despre el insusi, devine confident si isi incepe o noua cariera, urmeaza sa se intoarca la Paris, la persoana de care este in continuare indragostit. Partenerul lui care urmeaza un tratament cu un psihiatru nu este inca restabilit si invoca diverse motive pentru a intirzia intilnirea dintre ei doi. Fiind vorba insa si de o foarte mare suma de bani implicata, subiectul A decide sa se reintoarca la Paris pentru doua saptamini.
Anticipind discutii in contradictoriu, i s-a dat sugestia subiectului sa fie calm si sa stie cum sa conduca discutia ca sa-si clarifice problemele financiare si sentimentale. Acest tip de sugestie pare foarte comuna. Oricine i-ar fi data acest sfat. Insa de a lua un sfat si a actiona ca atare este o distanta foarte lunga. Daca acel “sfat” nu este storat in mintea inconstienta subiectul nu va reactiona tinind cont de el. Pur si simplu el se va certa din nou cu partenerul asa cum s-au certat si innainte (emotiile vor predomina). Acesta este un lucru pe care oricine si-l spune constient dar il aplica mai putin cind este de trecut la actiune. Stiind ca este un pasionat conducator auto, in timpul transei i s-a dat sugestia metaforica:
…. tu sti bine sa conduci masina …. si iti place …. si sti ca un bun conducator auto …. de multe ori … conduce pe drumuri necunoscute … el stie unde vrea sa ajunga …. si ca orice conducator bun … el stie ca sunt mai multe drumuri pe care el poate sa ajunga la destinatia lui … si sti ca cite o data el poate sa ajunga pe un drum infundat …. si sti ce face un bun conducator auto … el intoarce masina si porneste pe o alta strada … si pot sa ii apara alte drumuri … si alte probleme … pot sa fie drumuri cu sens unic … dar el este calm ... nu este in graba … si stie ca va ajunge la destinatie … si daca da peste un drum infundat …. este doar un drum care nu duce acolo unde vrea el ... si il va parasi si va incerca altul … si el va conduce masina cu calm … incercind toate variantele … si tu sti din proprie experienta …… ca el intotdeauna reuseste … intotdeauna reuseste …. desigur, cite o data poate sa fie o usoara intirziiere …. dar el ajunge la capat … pentru ca este un sofer bun si incearca toate variantele … si tu sti ca ajunge la destinatie ….. citeodata foarte repede … sau citeodata mai incet daca apar obstacole pe care nu le stia … dar el ajunge la destinatie … pentru ca este calm si incearca toate variantele …. care il duc la destinatie ….
Cind utilizati sugestia directa este indicat sa evitati sa fiti ambigu. In hipnoza citeodata se raspunde la sugestie literal. Dr. Hartland a dat in 1971 in aceasta problema exemplul urmator. Un pacient care era ingrozit sa merga in strada din cauza traficului, sub hipnoza ii s-a spus ca poate sa parasesca camera si nu se va mai ingrijora de trafiic, fiind capabila sa traversesze drumul fara cea mai mica urma de frica. Ea a urmat instructia primita, literal si a sfirsit in spital. Este important de acea ce spunem nu numai cum spunem.
Atunci cind spunem o sugestie, trebuie sa fie preferabil colorata, cu tonalitate, spunem mai apasat ceea ce vrem, sa se retina in mod deosebit. Este nevoie sa schimbati inflexia si modulatiile vocii.
Dati preferabil o singura sugestie. Daca dam mai multe sugestii de urmat intr-o singura sedinta se pare ca subiectului ii este mai greu sa le urmeze si se cauzeaza confuzie.
Singura sugestie:CLAR
Mai multe sugestii: CONFUZIE
Combinind o sugestie pe care deja pacientul o accepta cu una la care el rezista sa o ia poate sa ajute la acceptarea celei de-a doua sugestii.
Este bine ca toate sugestiile sa se refere la viitorul imediat. Dasemenea lasati o limita de timp pentru ducere la indeplinire a sugestiei pentru ca subiectul sa se adapteze la noua situatie (fac exceptie o serie de sugestii care implica realizarea incepind cu acel moment sau cele care privesc progresia in timp).
Este bine daca este posibil ca sugestia sa fie data la timpul prezent.
Sugestiile trebuie sa fie puse intr-un limbaj pe care subiectul il intelege, care corespunde experientei traite a subiectului. Este mai usor de absorbit o idee pe care o poti lega la una din experientele pe care le cunosti decit sa ai una complet noua.
Creati sugestii care pot sa fie realizate cu cit mai multe variante posibile, din care mintea inconstienta va alege pe cea care o vrea ea.
Sugestiile trebuie sa utilizieze cit mai mult din toate cele cinci simturi ale subiectului, pentru ca vor avea o mai mare sansa ca sa fie duse la indeplinire. Este greu de determinat care din cele cinci simturi vor avea un impact mai mare la ducerea la indeplinire a sugestiei, deci preferabil le vom utiliza pe toate.
De exemplu in cazul terapiilor utilizate pentru vindecarea migrenei se indica clientului sa isi incalzeasca extremitatile, care vor duce la un flux mai mare de singe la extremitati si vor reduce presiunea sanguina exercitata asupra creieului. Nu ii se spune simplu subiectului
…si tu acum ai sa-ti simti minile si picioarele incalzindu-se …..
pentru ca nu va genera nici un fel de reactie. Hipnotistul roaga subiectul sa isi aminteasca de o memorie in care a stat in fata unui foc deschis in care miinile sale au fost incalzite si ii se cere clientului sa vada focul (vizual) sa auda zgomotul facut de lemnele care ard (auditiv) sa simta mirousul focului (miros), sa isi aproprie minile de foc (tactil), cu cit le apropie cu atit sunt mai calde…..
In general in hipnoza si chiar in viata de zi cu zi nu este indicat sa se utilizeze sugestiile negative, pentru ca reactia obtinuta este exact contrarie cu ceea ce dorim sa obtinem. Se pare ca dintr-un motiv nu prea bine cunoscut creierul uman raspunde impropiru unei comenzi negative.
De exemplu cind spunem: ‘’Draga mea, nu te alarma si te rog sa nu te superi atunci cind ai sa auzi ce au facut copii in lipsa ta acasa.’’, primul lucru pe care il facem intram in panica, obtinem exact raspunsul polar, opus. Se pare ca atunci cind vrei sa ajungi la o informatie negativa trebuie mai intii sa iti imaginezi contrariul. Cind de exeplu spun: ‘’Sa nu te gindesti la albastru.’’, primul lucru pe care il faci este sa te gindesti la albastru pentru ca sa sti la ce sa nu te gindesti.
Cind lucram cu un subiect in programele de slabire nu ii vom spune sa nu manince, pentru ca el va face exact contrariul. De fapt acest lucru este cunoscut din activitatea constienta zilnica. Cu cit ii repetam unui copil mai des sa nu faca ceva, cu atit mai des o va face si o va repeta pentru ca tu fara sa vrei i-ai spus sa o faca. Cind ii spui: Sa nu te mai urci pe gard, el ca sa ajunga la informatia ceruta va trebui mai intii sa isi formeze imaginea lui escaladind gardul. Cind un nu prea inspirat sef la locul de munca spune unui subaltern sa nu mai faci gresala asta el o va repeta cit de curind posibil.
La Colegiu in primale ore de clasa o colega m-a pus in transa si mi-a spus sa imi imaginez ca sunt in fata unui platou cu prajituri si de cite ori iau in gura o bucata de prajitura simt gustul acid al unei lamii. Din acel moment mi-a disparut complet dorinta de a minca dulciuri fara sa fac un efort constient sa ma abtin de la dulciuri. Simplu, de cite ori copii imi ofereau din dulciurile cumparate pentru ei, pur si simplu nu doream sa maninc. Vazind cit de simplu si usor lucreaza, si dorind sa slabesc, mi-am facut o caseta inregistrata pentru autohipnoza in care mi-am repetat cu avint si energie sa nu maninc piine, etc. Spre surprinderea mea foarte neplacuta instantaneu am inceput sa maninc mult mai mult decit normal. Nu am avut explicatia fenomenului a ceea ce s-a intimplat decit in momentul in care am studiat modul in care lucraza negatia. De aceea este forte important sa fim atenti la ceea ce spunem in transa si cum spunem.
Raspunsul general al oamenilor la NU este sa se intimple acest fenomen. Fac exceptie de la aceasta cei care in activitatea zilnica sunt mai putin creativi si sunt obisnuiti sa execute un ordin fara sa il comenteze, ca de exemplu cei care lucreaza in armata. Cind ii spui sa nu faca un lucru el nu il va face pentru ca creierul lui este obisnuit sa ia informatia NU ad literam, fara sa o treaca prin alti senzori.
Cind vrem sa-i spunem unui subiect in transa sa nu fie nervos, vom folosi urmatoarea expresie: ‘’Tu vei fi relaxat si calm’’; cind vrem sa ii spunem sa nu fie suparat vei spune: “Tu te vei simti bine”. Veti evita exprimarea negativa folosind afirmatii pozitive.
Se pare ca negatia este doar in limbaj si nu exista ii experienta. Cind spui :pisica nu vineaza soarecele, acest lucru il vorbesti dar nu poti sa il experimentezi. Va trebuii intii sa te gindesti la o pisica care vineaza soarecele si apoi sa ii pui un X mare deasupra imaginii. Tu vezi intii cea ce ai negat . Este extraordinar de benefic sa inveti sa spui ceea ce vrei si nu ceea ce nu vrei. Faceti un simplu exercitiu despre ceea ce va face fericiti in viata si observati cit de usor exprimati mai repede si mai bine ceea ce nu vreti decit ceea ce vreti. Pentru dumneavoastra ar fi mult mai constructiv sa repetati cit mai des ceea ce vreti ca sa fiti fericiti in viata - aceasta este gindire pozitiva atit de repetata si atit de putin aplicata de noi in viata de zi cu zi.
Comenzi negative pot sa fie utilizate in anumite circumstante,ca de exemplu, daca vrei sa reduci rezistenta unui subiect care nu vrea sa intre in transa (ii spui sa nu se relaxeze).
In general oamenii care sunt rezistenti au in istoria vietii lor experiente traumatice in care li s-a cerut prea mult sau li s-a impus prea mult. Acum ei vor sa aibe propriul lor drum si de aceea rezista sa fie directionati si ei vor face contrariul cind li se cere ceva. Aceasta este o foarte sanatoasa compensatie la ceea ce li s-a intimplat mai devreme in viata. Natura vrea ca noi sa avem individualitatea noastra si de fapt toata evolutia noastra pshihologica si culturala a facut eforturi extraordinare ca sa avem un si mai mare grad de libertate si o mai mare putere de expresie a propriei noastre personalitati.
In activitatea practica cu subiectii se pot utiliza expresii negative care vor descarca acele inhibitii minore care au fost create cu un pacient. De exemplu ii spui:
Tu ai sa intri in transa, nu-I asa?
Tu poti sa incerci daca vrei sau poti?
Tu nu poti sa te opresti sau poti?
Tu nu vrei asta. Vrei tu?
Tu nu poti asta sau poti?
Tu nu poti sa o opresti sau poti tu?
Din studiile facute s-a dedus ca procentul de intelegere al propozitiilor negative este cu 30% mai redus fata de al afirmatiilor pozitive.
Afirmatiile negative pot sa fie utilizate cu un dublu scop: sa dea iluzia unei alternative.
Tu nu trebuie sa intri in transa, pina cind ne esti gata.
Tu nu vei inspira adinc pina cind bratul tau va atinge fata.
Tu nu vreii sa sti cit de confortabil este sa fii in transa pina cind mina ta va coborii incet, innapoi in poala.
Si nu trebuie sa faci X pina cind se intimpla Y.
Aceasta utilizare a expresiilor de acest tip este forte util pentru ca ii dai iluzia subiectului ca are posibilitatea sa aleaga, dar de fapt el va urma indicatia data. El nu realizeaza ca nu I-ai dat de fapt nici o alternativa. Alternativa era daca spuneai: Tu poti sau nu poti sa intrii in transa.
In concluzie utilizati cit mai mult expresiile pozitive. Nu veti spune ca gimnastul nu isi va pierde echilibru si nu va cadea de pe bara sau ca studentul nu va pica la examen pentru ca prin acesta exprimare pui de la inceput alternativa clara ca se poate intimpla fenomenul negat, de a pica de pe bara sau la examen. Intotdeauna dati sugestii de confort, de incredere sau sa reamintiti sugestiile trecute, mai usor de acceptat pentru ca subiectul cunoaste acea experienta. Sentimentul de pace, de caldura, de relaxare, vor inlocui sentimentul de neliniste fara a se atrage atentia la fenomenul nedorit prin utilizarea unor afirmatii negative.
DA
NU
© Maria Cocis 2001
